Prosalvita, primul centru privat pentru tratarea dependențelor din zona Brăila-Galați, care trage semnalul de alarmă asupra problemei consumului abuziv de etnobotanice!
În anul 2015, numărul persoanelor din Galați care au apelat la serviciile de Urgență în urma consumului de droguri s-a triplat în comparație cu anul precedent, iar vârsta de debut al consumului este de numai 10-11 ani. În topul celor mai des utilizate droguri de către tineri se află substanțele noi cu proprietăți psihoactive – etnobotanicele.
Fiind foarte ieftine și ușor de procurat, aceste substanțe intră pe piață în special în rândul tinerilor, creând o “epidemie” de stare de bine imediată. Adolescenții, resimțind deseori presiuni sau frustări pe plan familial, școlar sau social (grup de prieteni), neavând resursele necesare de a găsi mecanisme de coping, pot fi tentați să apeleze la consumul de etnobotanice ca o soluție de moment, soluție cu efecte devastatoare atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Ne dorim să promovăm noi resurse împotriva consumului de droguri, atât prin creșterea gradului de conștientizare a efectelor consumului, cât și prin înțelegerea corectă a modului de instalare și de manifestare a dependenței. Este important să găsim modalități prin care să abordăm corect această problemă, atât în ceea ce privește prevenția, cât și în situația existenței consumului. Fie că ne aflăm în postura de profesor, părinte sau prieten, implicarea noastră contează!
Vă invităm sămbătă, 18 iunie 2016, la sediul nostru din str. Mihai Eminescu, nr. 23 din Galați pentru a discuta deschis despre aceste probleme în cadrul workshop-ului “Consumul abuziv de etnobotanice. Efecte și consecințe”.
Psihoterapeutul Florian Viorel MIU, coordonatorul centrului PROSALVITA, vorbeste despre consumul de etnobotanice:
Psiho-drama este caracterizată de utilizarea în mod terapeutic a unor procese specifice dramaturgiei (teatrului), printre care se numără jocul de rol, naraţia şi improvizaţia, pentru a îmbunătăţi stima de sine, pentru însuşirea unor comportamente pozitive, pentru a facilita dezvoltarea personală, pentru a îmbunătăţi stima de sine, şi pentru a consolida un sistem decizional pro-activ necesar în procesul de recuperare.
Psiho-drama este reprezentată printr-o abordare experenţială, activă prin care terapeutul ghidează clientul spre a depăşi blocaje emoţionale, probleme psihice, traume, probleme familiale, sociale, educaţionale şi chiar vocaţionale. Procesul psiho-dramatic conduce clienţii către setarea unor obiective şi către atingerea acestora, prin însuşirea de noi abilităţi pentru exprimarea emoţiilor, pentru îmbunătăţirea relaţionărilor interpersonale şi prin explorarea diferitelor roluri pe care clientul şi le însuşeşte în viaţa personală.
Cum funcţionează psiho-drama pentru persoanele cu adicţii?
Psiho-drama promovează medii în care persoanele dependente pot să îşi exprime în mod deschis emoţiile, să dezvolte abilităţi de comunicare, să realizeze conexiuni interioare. Este deosebit de eficientă în terapia dependenţelor, întrucât oferă clienţilor oportunitatea de a se poziţiona în diferite situaţii în care să poată exersa noile comportamente necesare pentru menţinerea abstinenţei.
Prin exerciţii de joc de rol şi de improvizaţie, clienţii sunt ajutaţi să depaşeasca stadiul de negare şi de falsă justificare a consumului, prin confruntarea directă a efectelor negative ale consumului, expunându-se în situaţii similare celor din viaţa reală. Totodată, clienţii sunt expusi, în cadru controlat, în situaţii în care obişnuiau să consume, fiind astfel ajutaţi să îşi construiască strategii eficiente de menţinere a abstinenţei,prin exersarea noilor tipare comportamentale.
Psiho-drama are urmatoarele beneficii:
- Îmbunătăţirea stimei de sine şi auto-disciplina. Persoanele cu adicţii se comportă deseori în raport cu “etichetele” pe care le primesc din partea societăţii, familiei, colegilor şi chiar pe care şi le atribuie singuri. Prin interpretare de rol, clienţii îşi redescoperă potenţialul, umanitatea, punctele forte şi valorile.
- Îmbunătăţirea abilităţilor sociale de comunicare. Clienţii au oportunitatea de a crea noi relaţii sociale, începând cu membrii grupului de terapie, în pregătirea pentru reabilitarea relaţiilor distruse în trecut şi de stabilirea unor noi relaţii pozitive.
- Însuşirea unui nou stil de viata. Prin exersarea comportamentelor constructive, clienţii îşi însuşesc abilităţile necesare pentru obţinerea şi menţinerea unui loc de munca, pentru menţinerea abstinenţei sau pentru a contribui productiv în comunitate.
- Îmbunătăţirea conştientizării efectelor negative ale adicţiei asupra organismului, minţii, familiei şi comunităţii.
Mulți oameni nu înteleg cum și de ce alte persoane devin dependente de droguri. O presupunere greșită, dar des întâlnită, este aceea că persoanele dependente nu au principii morale sau voință și că ar putea să renunț la consum printr-o simplă schimbare de comportament. În realitate, dependența de droguri este o boală complexă și pentru a renunța este nevoie de mai mult decât de bune intenții și voință. Renunțarea la droguri devine dificilă, pentru cei care își doresc acest lucru, deoarece acestea produc modificări în creier ce încurajează consumul compulsiv. Mulțumită descoperirilor științifice, am aflat mai multe despre modul în care acționează drogurile și că tratamentele împotriva dependenței pot avea succes, pentru a-i ajuta pe oameni să înceteze consumul și să aibă o viață productivă.
Abuzul de droguri și dependența au consecințe negative asupra individului și a societății.
În tratamentul adicţiilor, melo-terapia este recomandată ca o modalitate adjunctă, cu grad mare de adaptabilitate, în abordarea holistică de tratare a adicţiilor (James, 1988a; Treder- Wolff, 1990a).
Terapia prin muzică se desfasoară în două abordari: terapia activă (clienţii folosesc instrumente muzicale în desfăşurarea diferitelor exerciţii terapeutice, sub coordonarea terapeutului) şi terapia pasivă (exerciţii terapeutice care includ audiţie muzicală).
Melo-terapia se adresează atât adicţiei ca atare, cât şi afecţiunilor secundare, cauzate de consum, având capacitatea de a se plia pe o mare varietate de obiective individuale ale clienţilor. Terapia prin muzică vine în întâmpinarea principalelor probleme ale persoanelor dependente: explorarea sentimentelor şi emoţiilor, lipsa stimei de sine, dificultatea de a petrece timpul liber în mod constructiv sau pierderea identităţii de grup, ajutând la spargerea tiparelor de comportament adictiv.
Meloterapia are un impact puternic asupra clientului, atât prin caracterul social al muzicii, prin mesajul muzical cât şi prin asocierile interioare pe care clienţii le realizează cu diferite melodii sau stiluri muzicale.
Terapia prin muzică facilitează recunoaşterea unor probleme şi credinţe comune, deschizând căi de comunicare necesare atât pentru interacţiunea în grup, cât şi pentru dezvoltare personală. Procesul melo-terapeutic vine în sprijinul clienţilor, îmbunătăţind clădirea relaţiilor inter-personale, exprimarea sinelui, gândirii creative, alegerea comunicării în pofida izolării şi conştientizarea problemelor consumului în pofida negării.
În tratamentul adicţiilor, terapia prin muzică are aduce multiple beneficii:
- Îmbunătăţirea percepţiei emoţiilor şi distrugerea mecanismelor de apărare
Emotiile şi trăirile persoanelor depedente sunt, de multe ori, un mister şi pentru ele însele. Deseori, persoanele cu adicţii dezvoltă mecanisme psihologice de apărare care includ raţionalizarea (falsa justificare a unor atitudini, credinţe sau comportamente inacceptabile, spre a le face tolerabile pentru propria persoană), minimalizarea, manipularea, proiecţia (atribuirea responsabilităţii pentru diferite situaţii neplăcute sau stresante unor factori externi – “destin”, “ceilalţi”), minciuna sau negarea. Terapia prin muzică s-a dovedit a fi extrem de eficientă în ruperea acestor mecanisme de apărare, mai mult având rolul de a ajuta clienţii în recunoaşterea şi conştientizarea emoţiilor. - Promovarea auto-conştientizării şi exprimării sinelui
Exprimarea emoţiilor, a sentimentelor şi a trăirilor interioare pe care persoanele dependente învaţă să le recunoască şi să le conştientizeze reprezintă un pas important în câştigarea auto-conştientizării şi în asumarea responsabilităţii pentru propria dependenţă şi pentru procesul de recuperare. Meloterapia oferă oportunitatea evocării emoţiilor într-un mediu constructiv, permiţând individului să se exprime prin proiectarea în muzică. De asemenea,prin analiza versurilor clienţii pot învăţa noi strategii de comunicare şi pot recepta validare pentru propriile emoţii. - Creşte coeziunea grupului şi interacţiunile inter-personale
Un element cheie în programul de tratament al dependenţelor este dezvoltarea unei interacţiuni de grup pozitiv. În etapele iniţiale ale terapiei, clienţii pot avea tendinţa de izolare de grup, cauzată de lipsa de încredere în persoanele din jur sau de inabilitatea acestora de a interacţiona cu alte persoane. Participarea clienţilor în grup poate fi limitată de fazele iniţiale de negare a problemei (precontemplare). Meloterapia este modalitatea principală de angajare în tratament, de comunicare cu ceilalţi membri ai grupului prin intermediul muzicii.
O varietate de activităţi melo-terapeutice poate consolida unitatea grupului, facilitând totodată abilitatea clienţilor de a utiliza grupul pentru propria recuperare - Facilitarea relaxarii şi reducerea stresului
Comportamentul adictiv şi recuperarea sunt în strânsă legatură cu managementul stresului prin două aspecte:
(a) comportamentul de dependenţă poate fi cauzat sau exacerbat de incapacitatea de adaptare la situaţiile de stress
(b) îmbunătăţirea abilităţilor de relaxare ajută clienţii în menţinerea abstinenţei (James, 1988b).
Tehnicile de melo-terapie pot ajuta clienţii în identificarea situaţiilor de risc, stresante pentru propria persoană. Mai mult, clienţii se angajează într-o relaţie mutuală în scopul creării de strategii pentru managementul stressului. În grupurile de melo-terapie, clienţii învaţă tehnici active de relaxare. Melo-terapeutul poate ajuta clienţii să folosească muzica (atât prin ascultare, cât şi prin învăţarea unui instrument) ca activitate de relaxare prin care clienţii işi pot petrece timpul liber în mod constructiv.
