Blog

Mulți oameni nu înteleg cum și de ce alte persoane devin dependente de droguri. O presupunere greșită, dar des întâlnită, este aceea că persoanele dependente nu au principii morale sau voință și că ar putea să renunț la consum printr-o simplă schimbare de comportament. În realitate, dependența de droguri este o boală complexă și pentru a renunța este nevoie de mai mult decât de bune intenții și voință. Renunțarea la droguri devine dificilă, pentru cei care își doresc acest lucru, deoarece acestea produc modificări în creier ce încurajează consumul compulsiv. Mulțumită descoperirilor științifice, am aflat mai multe despre modul în care acționează drogurile și că tratamentele împotriva dependenței pot avea succes, pentru a-i ajuta pe oameni să înceteze consumul și să aibă o viață productivă.

Abuzul de droguri și dependența au consecințe negative asupra individului și a societății.

Ce este dependența de droguri?

Adicția este o boală cronică a creierului, care deseori recidivează. Aceasta provoacă un consum compulsiv de droguri, în ciuda consecințelor negative pe care le are asupra individului și a celor din jurul său. Deși decizia inițială de a consuma droguri este voluntară pentru majoritatea oamenilor, schimbările petrecute în timp la nivelul creierului pun la încercare controlul asupra propriei persoane și îngreunează abilitatea de a rezista în fața consumului.

Din fericire, există tratamente care îi pot ajuta pe oameni să combată efectele puternice ale consumului. Prin cercetare s-a demonstrat că prin combinarea medicației cu terapia se poate asigura succesul pentru majoritatea pacienților. Personalizarea tratamentului pentru nevoile, obiceiurile și problemele fiecărui individ poate duce la recuperare și către o viață fară consum.

În mod similar cu alte boli cronice, ca diabetul, astmul și bolile de inimă, dependența de droguri poate fi ținută sub control cu succes. Ca și în cazul celorlalte boli, pacientul poate să recadă și să înceapă iar consumul. Dacă pacientul recade, nu înseamnă că tratamentul nu a avut succes, ci că acesta trebuie reînceput, modificat sau chiar schimbat cu unul alternativ pentru a ajuta individul să preia controlul și să se recupereze.

Ce se întâmplă cu creierul tău atunci când consumi?

Drogurile conțin substanțe care influențează sistemul de comunicare al creierului și modifică felul în care celulele nervoase trimit, primesc și procesează informații. Sunt cel putin două moduri în care drogurile provoacă aceste schimbări:

(1) prin imitarea mesagerilor chimici naturali ai creierului;

(2) prin stimularea excesivă a ‚circuitului de recompense al creierului.

Unele droguri (ca marijuana și heroina) au o structură similară cu cea a mesagerilor chimici numiți neuro-transmițători, care sunt produși în mod natural de creier. Această asemănare permite drogului să păcălească receptorii creierului și să activeze celulele nervoase pentru transmiterea mesajelor anormale.

Alte droguri (ca metamfetaminele și cocaina) poate face celulele nervoase să producă mari cantități de neuro-transmițători naturali (dopamina) sau să oprească reciclarea normală a substanțelor chimice ale creierului, necesare încetării semnalelor neuronilor. Acest lucru determină înecarea creierului în dopamină, un neuro-transmițător prezent în părțile creierului care controlează mișcarea, emoțiile, motivația și plăcerea. Stimularea excesivă a acestui sistem de recompense, care în mod normal răspunde la comportamente naturale (mâncatul, timpul petrecut cu cei dragi etc.), produce efecte euforice datorită acestor droguri. Aceasta reacție întărește obiceiul care îi învață pe oameni să consume compulsiv.

Dacă o persoană continuă să consume droguri în mod abuziv, creierul se adaptează și începe sa producă mai puțină dopamină sau reduce numărul de receptori în circuitul de recompense. Rezultatul este un impact mai mic al dopaminei  în circuitul de recompense, ceea ce îl împiedică pe consumator să se bucure de efectul drogului  sau de evenimentele din viața sa, care în trecut îi făceau placere. Aceast impact redus îl determină pe individ să consume în continuare droguri, în încercarea de a a aduce nivelul de dopamină la normal, dar, în acest moment, o cantitate mult mai mare de droguri este necesară pentru a face asta – acest efect este cunoscut drept toleranță.

Abuzul pe termen lung face modificări și în modul în care functionează creierul din punct de vedere chimic. Împreună, aceste modificări  îl pot determina pe consumator să caute și să consume , în ciuda consecințelor devastatoare – aceasta este natura adicției.

De ce unii oameni devin dependenți, în timp ce alții nu?

Nu există niciun factor cu ajutorul căruia putem prezice cine va deveni dependent de droguri. Riscul adicției este influențat de o combinație de factori: factori biologici, factori sociali, vârstă etc. Cu cât o persoană prezintă mai mulți factori de risc, cu atât mai mare este șansa de a deveni dependent. Spre exemplu:

Biologia – genele cu care oamenii s-au născut – în combinație cu influențele exterioare –  sunt responsabile pentru jumătate din vulnerabilitatea pe care o avem in fața dependenței. Adițional, sexul, etnia și prezența unor probeme psihiatrice pot influența riscul abuzului de droguri;

Mediul înconjurător – acesta include multe influențe, de la familie si prieteni la statutul economic si calitatea vieții în general. Factori ca presiunea, abuzul fizic si emoțional și stresul  pot avea o greutate mare în consumul de droguri și escalarea acestuia la nivel de dependență.

Dezvoltarea – factorii genetici și de mediu interacționează  cu perioadele de dezvoltare ale unei persoane și afectează nivelul de vulnerabilitate în fața dependenței. Deși consumul de droguri la orice vârstă poate duce la dependență, cu cât începi mai devreme să consumi droguri, cu atât sunt mai mari șansele să se transforme în abuz, reprezentând o încercare în viața adolescenților. Deoarece părțile creierului care sunt responsabile cu luarea deciziilor, judecata și controlul de sine sunt încă în dezvoltare, adolescenții sunt mai înclinați spre riscuri mai mari, incluzând abuzul de droguri.

Prevenirea este cheia

Dependența de droguri poate fi prevenită. Rezultate ale cercetării au arătat ca programele de prevenire care includ familii, școli, comunități și mass-media au o eficiență ridicată în reducerea consumului de droguri. Deși multe evenimenti și factori culturali influențează abuzul de droguri, atunci când tinerii înțeleg faptul ca drogurile sunt nocive, ei reduc consumul. Profesorii, părinții si profesioniștii din sectorul public și medical trebuie să continue să trimită mesajele conform cărora dependența poate fi prevenită, dacă nimeni nu face abuz.

Sursa:

https://www.drugabuse.gov/publications/drugfacts/understanding-drug-abuse-addiction