Blog

          Cocaina este cel mai puternic stimulent al sistemului nervos central, care poate fi găsit în natură. Frecvent, se întâlneşte sub formă de hidroclorit de cocaină, o pulbere cristalină albă, extrasă din frunzele plantei de Erythroxylon coca, care creşte în America de Sud.
Frunzele de coca, supuse diverselor procese de prelucrare chimică dau naştere mai multor derivaţi:
          Clorhidratul de cocaină: este forma principală de consum în Europa, cunoscută popular drept cocaină, ce se prezintă sub forma unei pulberi cristaline, de culoare albă, asemănătoare zăpezii, ceea ce i-a atras si denumirea de “zăpadă” ( pudră, gheaţă, Albă ca Zăpada, etc).
Sulfatul de cocaină (pasta realizată din planta de coca), cunoscut sub denumirea de crack, care se fumează în combinaţie cu tutun sau marijuana.
Cocaina bază: se obţine din clorhidratul de cocaină ( cocaină pudră ) printr-un proces ce cuprinde mai multe etape.

          Cocaina bază şi crackul sunt substanţe toxice cu consecinţe grave asupra consumatorilor. Efectele negative lovesc nu numai pe cei care şi le administrează, ci şi pe familiile acestora, mediul de muncă şi societatea, ca urmare a aparitiei violenţei. Copii sunt adeseori victimele părinţilor toxicomani, fiind afectaţi fie în perioada prenatală, fie ulterior, datorită comportamentului agresiv al celor ce le-au dat naştere.Pe scena de azi a consumului de droguri, cocaina se consumă, de regulă, în cadrul unor procese de politoxicomanie. Unii consumatori îşi injectează în mod conştient amestecuri de cocaină şi heroină – aşa-numitul “speed-ball”. Au fost însă înregistrate şi cazuri în care toxicomanilor li s-a vândut “speed-ball” în loc de cocaină pură. Astfel se induce, în cel mai scurt timp, dependenţa de heroină a consumatorului de cocaină, fără cunoştinţa şi voinţa acestuia.

EFECTE:
Stupoarea din timpul consumului de cocaină e caracterizată de:
•    stare generală de euforie;
•    senzaţia de fericire supraomenească;
•    stare de mulţumire supranaturală;
•    un avânt al tuturor sentimentelor;
•    un covârşitor sentiment de uniune cu lumea;
•    pierderea memoriei trăirilor generatoare de conflicte şi probleme creşterea mobilizării;
•    dezinhibarea;
•    creşterea capacităţii de a stabili noi contacte;
•    fanteziile de omnipotenţă;
•    stimularea sexuală;
Stupoarea dată de cocaină poate fi împărţită în trei stadii:
•    Stadiul euforic
•    Stadiul de stupoare propriu-zisă
•    Stadiul depresiv
Stadiul euforic: în cazul prizării substanţei, primele modificări euforice apar deja la scurt timp după administrare. Consumatorii sunt foarte bine dispuşi şi se simt fericiţi, starea lor de spirit îmbunătăţindu-se din ce în ce mai mult, simţind nevoia să vorbească foarte mult.
În paralel, se manifestă o scădere progresivă a discernământului critic, inhibiţiile sunt înlăturate, dispare teama, contactele devin mai facile. Stadiul euforic este descris de către consumatori ca fiind efectul dorit al consumului.
Stadiul de stupoare propriu-zisă: pe lângă modificările descrise anterior, apar frecvente aprecieri greşite ale realităţii, halucinaţii optice şi auditive.
Persoanele aud voci ameninţătoare şi dojenitoare. De multe ori, afirmă că s-ar vorbi despre ei, că s-ar şti totul despre ei. în plus, la unii dintre ei se instalează şi halucinaţii tactile sau mixte în care, de exemplu, cei în cauză simt prezenţa unor animale mici sau a unor obiecte minuscule pe pielea lor; uneori, ei le şi “văd”.
Stadiul depresiv: se manifestă în principal prin oboseală, indiferenţă şi pasivitate, adesea infiltrate de gânduri şi idei suicidare. Această fază este un episod periculos al consumului de cocaină, deoarece apare riscul latent, necontrolabil al suicidului.
RISCURI
În plan psihologic
⁃    Consumul cronic şi abuziv de cocaină poate provoca importante tulburări psihice, asemănătoare cu cele provocate de amfetamine, simptome de tip paranoid şi depresie.
⁃    Dependenţa psihică de cocaină este una dintre cele mai puternice dependenţe provocate de droguri.
⁃    Suprimarea consumului după o perioadă prelungită poate genera depresie, iritabilitate, letargie.
În plan fizic, consumul cronic de cocaină poate provoca:
⁃    pierderea apetitului alimentar;
⁃    insomnie;
– perforarea septului nazal;
⁃    boli respiratorii: sinuzită şi iritarea mucoasei nazale;
⁃    risc de infarct/hemoragii cerebrale;
⁃    cardiopatie ischemică, infarct.
SECHELE PE TERMEN LUNG:
Dependenţii de cocaină prezintă alterări ale caracterului tipice dependenţei. Pot apărea leziuni cerebrale grave ce duc la demenţă. În stadiul final apare o dezintegrare fizică şi psihică totală.
INTOXICAŢIA
           Există, pe de o parte, şocul de cocaină, iar, pe de altă parte, intoxicaţia acută cu cocaină. Şocul de cocaină se manifestă prin insuficienţă circulatorie gravă şi dispnee severă (modificarea ritmului si intensităţii mişcărilor respiratorii) ce apar deja la cele mai mici cantităţi. Este vorba de un fel de reacţie de hipersensibilitate.
Intoxicaţia acută cu cocaină este, în schimb, consecinţa supradozării substanţei.
Caracteristica intoxicaţiei acute cu cocaină este tonusul simpatic foarte crescut, manifestat prin:
•    dilatarea pupilelor;
•    ochii strălucitori (sticloşi);
•    tahicardie (puls accelerat);
•    roşirea feţei;
•    transpiraţii;
•    hiperventilaţie (accelerarea respiraţiei);
•    creşterea temperaturii;
•    creşterea tensiunii arteriale.
În final, tabloul clinic prezentat degenerează în pierderea cunoştinţei care, împreună cu depresia respiratorie şi prăbuşirea circulaţiei sanguine va duce la deces, dacă nu se aplică măsuri medicale de terapie intensivă.
POTENŢIALUL DE DEPENDENŢĂ: în timpul perioadei de consum, apare o rapidă şi puternică creştere a dozelor de la 0,1 până la 15 g, în cazuri izolate chiar până la 30 g zilnic. Creşte rapid nu numai frecvenţa administrării, dar şi cantitatea administrată de flecare dată.
Cocainismul reprezintă dependenţa psihică puternică şi tendinţa puternică de a creşte doza, în lipsa dependenţei fizice sau a toleranţei faţă de substanţă. Cocainomania este exemplu cel mai elocvent al dependenţei exclusiv psihice care, în privinţa efectului ei distructiv este comparabilă cu dependenţa psihică şi fizică dată de consumul de opiacee.
Fenomenele de sevraj psihic ce apar în abstinenţă sunt adesea atât de puternice, încât pot duce la tentative de suicid.
CRACK-UL

Acesta este termenul folosit pentru cocaină care se fumează, fiind un produs ce are la bază hidrocloritul de cocaină. Se prezintă sub formă de bobite sau bastonaşe albe (substanţa seamănă cu bucăţi mici de sare gemă de culoare beige).
A apărut prin anii 80 şi s-a răspândit rapid printre consumatori datorită preţului scăzut, pentru că se putea fuma uşor şi pentru că efectul era rapid şi puternic, provocând mult mai repede dependenţă.
PRODUCŢIE:
Materia primă este cocaina. Mai exact, este vorba de o cocaină “întinsă”, amestecată cu adaosuri. Baza de cocaină se fierbe cu praf de copt şi apă. In mod interesant, prin această întindere şi multiplicare – care ar trebui să slăbească eficienţa drogului – are loc tocmai amplificarea efectelor tipice ale cocainei. Astfel, în doar câţiva ani, crack a devenit unul dintre cele mai devastatoare droguri al prezentului.
EFECTE:
Toate formele stimulează sistemul nervos central şi provoacă constricţia vaselor sanguine şi creşterea ritmului cardiac(accelerarea batailor inimii). Aceste modificări provoacă o cerinţă crescută de sânge în corp dar vasele îngustate nu pot transporta cantitatea cerută, ceea ce creşte riscul de apariţie a afectiunilor inimii si ale creierului.
Iniţial, drogul produce scăderea poftei de mancare şi îl face pe consumator să se simtă mai rapid, mai energic, mai încrezător şi mai puternic. La doze mai mari, consumatorul poate simti:
•    iluzii şi halucinaţii;
•    stare paranoică;
•    stare de psihoză toxică acută;
•    tensiunea arterială marita;
•    infact cardiac sau accidente cerebrale, uneori mortale;
•     stare de depresie, când efectele se diminuează ;
•    oboseală;
•    agitaţie sau anxietate.
La consumatorii de crack faţă de cei care consumă pudră, depresia este semnificativ mai intensă şi mai profundă, iar starea de violenţă este mai accentuată De asemenea, la consumatoarele gravide, efectele negative asupra sănătăţii fătului sunt mult mai mari.
Urmările consumului de cocaină şi de crack
           Aceste urmări cuprind o gamă largă de efecte asupra sănătăţii fizice şi psihice:
–  dependenţa fizică şi psihică;
•    comportamente violente sau criminale;
•    probleme cardiovasculare ca puls neregulat, palpitaţii, crize şi boli cardiovasculare;
•    probleme neurologice, accidente cerebrale, hemoragii cerebrale(accident vascular cerebral);
•    probleme pulmonare ca acumularea de lichid în plămâni, agravarea afecţiunilor pulmonare existente sau afecţiuni respiratorii ce pot merge până la insuficienţă respiratorie;
•    tulburări psihice ce includ starea paranoidă, depresia, anxietatea şi halucinaţiile, aprecierea neadecvată a realităţii;
•    somnolenţă;
•    tulburări sexuale;
•    scăderea mirosului;
•    perforaţia septului nazal;
•    greţuri;
•    cefalee;
•    promiscuitatea activităţii sexuale creşte riscul de boli cu transmisie sexuală;
•    riscul de infecţii cu HIV şi virusul hepatitei C şi de endocardite pentru consumatorii de cocaină injectabilă.
POTENŢIAL DE DEPENDENŢA: dependenţa de crack poate apărea rapid, uneori chiar după prima doză. Cauza presupusă ar fi o sensibilizare enormă a unor arii cerebrale. Primele molecule de cocaină ajung la creier după doar zece secunde.